"VIATA UNUI OM ESTE O INSIRUIRE DE ALEGERI! DAR DESEORI ALEGERILE NU NE APARTIN!"
Pentru majoritatea, aceaste doua fraze au avut un impact relativ puternic datorita faptului ca face apel la memoria involuntara ce a fost declansata in urma citirii. Ei bine toti ne regasim in aceste cuvinte. Suntem fiinte ce alegem secunda de secunda ce vom face si ne simtim liberi datorita acestui lucru! Da, ne simtim liberi dar pana in momentul in care alegerea ce trebuie facuta, nu ne apartine... Atunci cand ai atins acest prag, e clar ca ceva ti-a invadat personalitatea, libertatea, caracterul si gandirea. E clar ca nu poti alege singur sau ca nu iti e permis acest lucru... Oare ce e de facut in cazul asta? Posibil sa ajungi in pragul acesta, in momentul in care trebuie sa iei o decizie importanta, decizie ce iti poate influenta mare parte din viitor si atunci ce faci? Apelezi la prieteni, la familie, la cei ce te sprijina si ii asculti pe fiecare in parte si totusi la finalul tuturor parerilor si sfaturilor, tot tu decizi, tot tu alegi iar libertatea ta totusi are putere de exprimare. As vorbi despre alegeri ce nu ne apartin absolut deloc si despre senzatia lasata de acest gand, insa nu am trecut pana acum prin asa ceva, incat sa o pot face in detaliu dar cu siguranta nu este ceva placut, al dracului de bine si nu sunt deloc curios sa stiu cum e.
Voi ati trecut prin asa ceva pana acum?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu