Septembrie...

Septembrie dupa cum stim cu totii, e prima luna din era toamnei. O toamna trista, care aduce ploi si vanturi reci ce prevestesc venirea unei ierni insuportabile de reci. Ieri am vazut la televizor, ca specialistii institutului de meteorologie din Polonia prevestesc venirea unei ierni extrem de reci, cea mai rece iarna din ultimii 1000 de ani. Mie imi place iarna, doar stau la munte si ma pot bucura de ea din plin :). Lasand asta la o parte, dincolo de ploi si de natura ce se indreapta spre hibernarea ei sumbra, in sufletele romaticilor, emotivilor si oamenilor ce implica sufletul in orice activitate, se asterne melancolia. De parca nu ar fi deajuns, se alatura si nostalgia.
Oamenii vor fi din ce in ce mai ingandurati, tristi si reci.
Nu mai dureaza mult si parcul va fi plin de frunze si castane. Ziua e mai scurta...
Iubesc fiecare anotimp, in felul meu. Toamna am putea spune ca poate fi si anotimpul textelor triste, pline de suferinta, de dor...
Totusi sper sa nu racesc deloc, sper sa ma pot descurca pt ca trebuie sa imi duc planurile la capat!


Mi-am cam iesit din mana in ultima vreme, la capitolul postari pe blog si imi cer scuze ca v-am umplut mintea cu acel eveniment automobilistic organizat in Sinaia! Voi reveni repede la forma de alta data si vom impartasi mult mai multe sentimente, senzatii, trairi si experiente placute sau mai putin placute!

CU STIMA, DRAGOSTE

SI RESPECT, GABI!