Un an!

Ei bine, luna aceasta s-a facut un an!
Un an de cand am plecat de acasa si sincer e mult mai bine din mai multe puncte de vedere, dar sunt mult prea personale ca sa le pot etala aici. Vreau sa le multumesc celor care m-au sprijinit in aceasta initiativa!
Un an de cand sunt student si cu toate ca deabea asteptam, am inceput sa duc dorul liceului. E ca atunci cand esti mic si vrei sa te faci mare, iar cand ajungi mare iti doresti sa fi inapoi mic.
Un an de cand lucrez! E greu, dificil, mai ales ca lucrez cu oameni, daca ii pot numi asa... Si pe aceasta cale as vrea sa le multumesc tuturor colegilor de serviciu, tuturor fostilor colegi, celor de la conducere pentru ca m-au sprijinit asa cum au putut!
Un an de cand sunt in foarte mare parte independent!
In decursul acestui an, am trecut prin multe. Insa am avut de partea mea destui oameni care sa ma incurajeze, care sa ma faca sa sper, care sa ma sustina si care sa ma faca sa merg mai departe. Foarte multi m-au condamnat pentru decizia care am luat-o, de a pleca de acasa, insa majoritatea care au facut acest lucru, au inceput sa ma sustina intr-o oarecare masura cand au cunoscut o parte din detalii.
MULTUMESC TUTUROR, FIE EI PRIETENI, FOSTI PRIETENI, AMICI, DUSMANI, ETC!