Oamenii ....

In mod normal toti ar trebui sa fim OAMENI, atat la propriu cat si la figurat.
Zilele acestea, nu mai tin minte cand, am vazut la cea mai buna prietena a mea un status: "Putini sunt aceia ce sunt OAMENI, restul reprezinta doar populatie" si am stat putin sa ma gandesc ca sa imi dau seama ca este exact asa cum spune ea! Si m-am apucat sa analizez in minte aceasta afirmatie. Intr-adevar OAMENII au suflet, iubesc, gandesc si simt. Insa in ziua de astazi foarte putini fac asta. Dupa ce m-am gandit la treaba asta, am tras aceasi concluzie "Putini sunt aceia ce sunt OAMENI, restul reprezinta doar populatie"! Este destul de ciudat dar asta este realitatea. Si ca sa ma conving si mai mult de acest lucru, am avut parte de o intamplare astazi.

Astazi la scoala, impreuna cu un coleg de clasa, am glumit si am ras in majoritatea timpului. La un momet dat am fost scosi la tabla sa raspundem cu scopul de a ne mai domoli bucuria care o traiam (lumea era invidioasa pe dispozitia noastra). Cum ni s-a spus sa facem ceva ce categoric nu stiam sa facem, am dat-o in bara. Ni s-a spus ca am luat nota 2 (nu stiu cat e de adevarat ca nu am consultat catalogul dupa), fapt ce a starnit bucuria si zambetul altora. Atunci am vazut cat de mare e invidia si in ce cantitati e prezenta pentru unele persoane din "POPULATIE", "POPULATIE" ce ar fi dat orice ca noi sa fim tristi, sa plangem si sa ne dam cu capul de pereti. Toate aceste lucruri dupa ce am ajutat in repetate randuri, mai mult sau mai putin acele persoane si nu le-am cerut nimic in schimb decat respect si sa ma lase in pace. Se pare ca am cerut prea mult, le-am cerut sa fie OAMENI!
Lumea in care traim in ziua de astazi nu mai este dominata ca in alte epoci de iubire, de dragoste, de afectiune, de prietenii, de respect, ba dimpotriva, iubirea a fost inlocuita cu ura, dragostea cu invidia, afectiunea cu indiferenta, prietenia cu dusmania si respectul cu dispretul! Asa se explica cum din ce in ce mai putini oameni stiu cum sa iubeasca cu adevarat, stiu pe ce e bazata o prietenie adevarata, stiu ce este acela respectul. Aici avem o mare problema, toti vrem sa fim iubiti, apreciati, respectati dar cati dintre noi stiu sa faca aceste lucruri? Cand vom invata ca trebuie sa oferim ca sa primim?
Probabil toti am facut asta la inceput dar majoritatea au renuntat pentru ca au fost dezamagiti de persoanele carora le-au oferit aceste lucruri, din cauza ca nu au primit nici macar un sfert din ce au oferit. Dar nu asa reusim sa schimbam ceva, nu in acest fel. Trebuie sa luptam, sa ne ridicam si sa ne continuam drumul. Nu trebuie sa ne schimbam ca asa vor unii si altii (aici ma refer la schimbari in rau)!
Ce mare a fost ziua asta si toti au privit-o ca fiind o oarecare!!!

Ca sa schimbam lumea, trebuie sa ne invatam unii pe altii cum sa ne iubim, cum sa ne respectam si cum sa apreciem adevaratele valori!

Acum vreau sa fac o paranteza, ca sa va spun ca nu astept comentarii cu critici ci doar pareri! Cine vrea sa ma critice, il indemn sa creeze un blog si chiar sa imi lase linkul ca sa il citesc!
VA MULTUMESC SI VA RESPECT!

Cea mai frumoasa vacanta!

Din cate stiti majoritatea, vacanta asta am fost plecat. Mai precis de pe data de 3 pana pe 6 februarie la Braila si Galati. Patru zile de poveste, de vis sau realitate. Patru zile de fericire si perfectiune! Acum va intrebati ce am cautat eu acolo zilele astea si ce m-a facut sa spun cele de mai sus. Pai am plecat sa ma intalnesc si sa petrec 4 zile cu prietena mea. Am sa va povestesc in mare.
Miercuri, 3 februarie, am ajuns la Braila, orasul din care e prietena mea. Ne-am intalnit in jurul orei 11 si am stat impreuna pana pe la ora 18,19. Ore in care ne-am plimbat, am mancat, ne-am sarutat, ne-am bucurat si ne-am facut fericiti. Ore in care am cunoscut-o si pe mama ei, o femeie exceptionala, o mama extrem de protectoare si foarte apropiata de fica ei, avand o relatie cu fata dansei mai mult decat o relatie de prietenie (fetelor ar trebui sa fiti invidioase pe ea din acest motiv si altele bineinteles). In afara faptului ca m-a acceptat si m-a primit intr-un mod in care nu ma asteptam deloc, aceasta doamna ne-a si ajutat in mod constant sa petrecem cat mai mult timp impreuna. Dupa ce ne-am despartit, am ajuns la Galati, locul in care am dormit la niste rude, unde am fost primit cu multa dragoste.
Joi, 4 februarie, am plecat de dimineata in jurul orei 12 la Braila ca sa ma reintalnesc cu prietena mea. A urmat o alta zi, cu plimbari pe faleza dunarii, in centrul Brailei si prin parcuri. In aceasta zi ne-am cunoscut mult mai bine, am petrecut mult mai mult timp impreuna, pana pe la ora 20, dupa care am revenit la Galati!
Vineri, 5 februarie, ne-am intalnit din nou in jurul ore 11 de data aceasta, dar avand mult mai putin timp de petrecut impreuna decat in zilele precedente din motive personale si am stat impreuna pana pe la ora 17. O alta zi superba! Dupa care am plecat la Galati, unde m-am plimbat si acolo pe faleza si prin centrul Galatiului cu ruda la care am stat. In cateva cuvinte o zi plina.
Sambata, 6 februarie, ultima zi din aceasta vacanta minunata, o zi care a inceput de dimineata, la ora 9 eram in Braila sa petrec cat mai mult timp cu prietena mea. Am stat de vorba un timp cu mama ei, oferindu-i sansa de a ma cunoste mult mai bine. Am stat cu prietena pana la ora plecarii mele catre Sinaia, asta fiind ora 15! Un moment trist, un moment in care s-au varsat lacrimi de despartire ...
Insa aceste 4 zile au fost minunate, am avut parte de vreme buna, mai putin in ultima zi! Parca si cerului ii parea rau ca plec. Au fost zilele in care am fost cel mai norocos, totul a mers perfect, nu am fost o clipa suparat, lumea care trecea pe langa noi pe strada, ne privea si zambea, toata lumea din jurul meu era foarte amabila. Astea 4 zile au fost cele mai perfecte zile din viata mea!
LE MULTUMESC TUTROR CARE AU PARTICIPAT INTR-UN MOD SAU ALTUL, CA ACEASTA "EXCURSIE" SA FIE REALIZATA SI PERFECTA IN CELE DIN URMA!

POEZIILE LUNII IANUARIE!

Am sa va public poeziile care le-am scris luna trecuta, in Ianuarie 2010! Majoritatea sunt vesele, insa am si un poem trist. Si cu siguranta va intrebati de ce am scris atatea poezii in ultima vreme, de unde am aceste sentimente si cuvinte? Am sa incerc sa va raspund la aceste intrebari.
Am scris atat de multe poezii in ultima vreme pentru ca am trecut printr-o perioada placuta din punctul meu de vedere, o perioada in care sentimentele ce pareau ca nu mai ies niciodata la iveala si-au facut din nou aparitia cu forte proaspete.
Inca nu am reusit sa gasesc sursa sigura a cuvintelor si sentimentelelor, dar cel mai probabil ele vin din inima, suflet si creier. Si acum va intrebati din nou cine este norocoasa?
Prea curand nu se va afla de aceasta norocoasa, o las sa se bucure deocamdata de dragostea si iubirea mea, de fericirea ce i-o transmit si este mai bine sa traiasca o vreme in anonimat. Cei ce sunt foarte apropiati de mine au cunoscut anumite detalii despre ea si decat o singura persoana chiar stie despre cine e vorba cu adevarat. Nu va chinuiti sa aflati despre cine este vorba, nu are cum sa ajunga nici un detaliu la voi, pentru ca e captiva in inima mea!!!
Sa aveti parte de un Februarie minunat! Va astept comentariile si parerile pro sau contra!

Poezie trista!

Si sa public si una dintre cele mai triste poezii scrise tot in luna ce tocmai a luat sfarsit! Nu am reusit sa ii gasesc un titlu, aceasi problema a mea antica si de demult... Va cer ajutorul cu un titlu potrivit!

Tacut in linistea noptii,
Ma gandesc la soarta mortii.
Oare eu voi fi mai bine?
Va plange cineva dupa mine?

Lumea care ma-nconjoara
Ar vrea ca mintea mea sa moara,
Sa plece, sa-i dea deoparte,
Sa intre in normalitate.

Analizez mult prea complex
Ca sa am un interes,
Ca sa vreau sa ajung departe,
Sa uit de singuratate,
Sa trec de la vorbe la fapte,
Sa ditrug vise si soapte,
De toti si toate aruncate!

DRAGOSTEA A DOI INGERI!

DRAGOSTEA A DOI INGERI

Ingerule, iti dau aripile mele sa inveti sa zbori,
Sa vezi cat de mica-i lumea, de sus de langa nori
Sa ii privesti pe toti de sus,
Sa spui ca nu exista apus,
Sa te invarti dupa soare,
Cand iti e cald, sa te scalzi in mare,
Sa vezi cum eu eman raze de iubire,
Tu, sa te apropii, sa te-mbeti in fericire!
Sa dansezi in ploaie, sa plutesti in vant,
Sa alergi prin neaua, ce se asterne pe pamant.
Dar sa nu uiti sa te-ntorci, dupa mine,
Ca sa imi dai aripi, ca sa zbor cu tine!

Noi nu meritam sa traim pe acest pamant
Unde fiecare incearca sa devina sfant,
Unde se vaneaza ura si cu raul
Si se-ndeparteaza, pana cand si dorul
Ii alimenteaza sa devina rai!

Hai sa ne iubim! Hai sa privim de sus
Cum toti se bat si ajung la apus!
Noi ne sarutam, privind la rasarit
Si nu intoarcem capul, catre asfintit!

TU!!!

Sufletul tau imi striga numele,
Inima ta, imi sulfa-n ceafa,
Gura ta vrea sa devina o arta,
Din mine un artist sa scoata.

As vrea sa aud … cum imi soptesti!
As vrea sa simt … cum ma iubesti!
Sa te cufund in dragostea mea,
Si sa te-nec cu aroma mea!

Sa-ti simt trupul inflacarat,
Langa al meu suflet de imparat,
Care conduce in vreme de razboaie
Si te adora cand lumea e induiusatoare!

Sa ma preling in bratele tale,
Sa fiu captiv precum un vas pe mare,
Sa naufragiez in infinitatea
DE A TRAI ETERN!