In mod normal toti ar trebui sa fim OAMENI, atat la propriu cat si la figurat.
Zilele acestea, nu mai tin minte cand, am vazut la cea mai buna prietena a mea un status: "Putini sunt aceia ce sunt OAMENI, restul reprezinta doar populatie" si am stat putin sa ma gandesc ca sa imi dau seama ca este exact asa cum spune ea! Si m-am apucat sa analizez in minte aceasta afirmatie. Intr-adevar OAMENII au suflet, iubesc, gandesc si simt. Insa in ziua de astazi foarte putini fac asta. Dupa ce m-am gandit la treaba asta, am tras aceasi concluzie "Putini sunt aceia ce sunt OAMENI, restul reprezinta doar populatie"! Este destul de ciudat dar asta este realitatea. Si ca sa ma conving si mai mult de acest lucru, am avut parte de o intamplare astazi.
Astazi la scoala, impreuna cu un coleg de clasa, am glumit si am ras in majoritatea timpului. La un momet dat am fost scosi la tabla sa raspundem cu scopul de a ne mai domoli bucuria care o traiam (lumea era invidioasa pe dispozitia noastra). Cum ni s-a spus sa facem ceva ce categoric nu stiam sa facem, am dat-o in bara. Ni s-a spus ca am luat nota 2 (nu stiu cat e de adevarat ca nu am consultat catalogul dupa), fapt ce a starnit bucuria si zambetul altora. Atunci am vazut cat de mare e invidia si in ce cantitati e prezenta pentru unele persoane din "POPULATIE", "POPULATIE" ce ar fi dat orice ca noi sa fim tristi, sa plangem si sa ne dam cu capul de pereti. Toate aceste lucruri dupa ce am ajutat in repetate randuri, mai mult sau mai putin acele persoane si nu le-am cerut nimic in schimb decat respect si sa ma lase in pace. Se pare ca am cerut prea mult, le-am cerut sa fie OAMENI!
Lumea in care traim in ziua de astazi nu mai este dominata ca in alte epoci de iubire, de dragoste, de afectiune, de prietenii, de respect, ba dimpotriva, iubirea a fost inlocuita cu ura, dragostea cu invidia, afectiunea cu indiferenta, prietenia cu dusmania si respectul cu dispretul! Asa se explica cum din ce in ce mai putini oameni stiu cum sa iubeasca cu adevarat, stiu pe ce e bazata o prietenie adevarata, stiu ce este acela respectul. Aici avem o mare problema, toti vrem sa fim iubiti, apreciati, respectati dar cati dintre noi stiu sa faca aceste lucruri? Cand vom invata ca trebuie sa oferim ca sa primim?
Probabil toti am facut asta la inceput dar majoritatea au renuntat pentru ca au fost dezamagiti de persoanele carora le-au oferit aceste lucruri, din cauza ca nu au primit nici macar un sfert din ce au oferit. Dar nu asa reusim sa schimbam ceva, nu in acest fel. Trebuie sa luptam, sa ne ridicam si sa ne continuam drumul. Nu trebuie sa ne schimbam ca asa vor unii si altii (aici ma refer la schimbari in rau)!
Ce mare a fost ziua asta si toti au privit-o ca fiind o oarecare!!!
Ca sa schimbam lumea, trebuie sa ne invatam unii pe altii cum sa ne iubim, cum sa ne respectam si cum sa apreciem adevaratele valori!
Acum vreau sa fac o paranteza, ca sa va spun ca nu astept comentarii cu critici ci doar pareri! Cine vrea sa ma critice, il indemn sa creeze un blog si chiar sa imi lase linkul ca sa il citesc!
VA MULTUMESC SI VA RESPECT!
...hmmm...asa este...cu fiecare zi ce trece realizam ca putini dintre noi stiu sa fie "oameni"in anumite situatii...nu mai stim sa iubim cu adevarat,nu mai cunoastem esenta respectului,nu mai stim ce e aia credinta,nu mai credem in nimic,ne*am pierdut valorile...din ce in ce mai multa rautate,invidie,gelozie...sentimente care nu fac decat sa ne intunece sufletul..daca ar fi un lucru de care ar treb sa avem grija pe acest Pamant,acela cu siguranta ar fi sufletul,spiritul nostru ce ne individualizeaza...uneori stau si ma gandesc la faptul ca ne e mai usor sa facem rau,sa improscam pe cineva cu noroi,in loc sa il ajutam,sa ii fim alaturi sa il luam de mana si sa ii aratam calea atunci cand vedem ca e un om ratacit...in loc sa oferim un gram de iubire,caldura ..stim sa aruncam numai vorbe grele,stim sa fim rautaciosi cu cei ce ne inconjoara...pt mine expresia asta "a fi om"inseamna sa stii sa iubesti neconditionat,sa oferi fara sa astepti ceva in schimb,sa stii sa intinzi o mana de ajutor,sa fi acolo unde este nevoie de tine,sa stii sa respecti pers din jurul tau,sa apreciezi valoare unui om,sa nu cataloghezi un om atunci cand greseste,pt ca oricat de mare ar fi greseala aceluia,el in sinea lui stie cat de mult a gresit si sunt convinsa ca e dispus sa si-o indrepte,si k traieste cu sentimentul vinovatiei..si in plus oricine greseste mai mult sau mai putin...important e sa fim langa acea pers cu sufletul,sa fim "oameni"si sa ii apreciem adevarata valoare,in ciuda greselilor,defectelor...ar fi multe de spus...in concluzie...daca ar fi dupa mine as trai intr-o alta lume,nu pe Pamant...intr-o lume in care sa stiu ce e aia iubire,credinta,sa stiu ca am pt cine lupta,ca am un tel si sa stiu ca sunt apreciata pt ceea ce sunt,pt ce e interiorul meu ...sunt satula de atatia "neoameni",daca le pot spune asa,de partea asta intunecata a oamenilor...
RăspundețiȘtergere